SONETOTERAPIE 267
- text și interpretarea autorului -
TRUFIA POFTEI
DEX 5, abortiv adj, care se produce înainte de
vreme, prematur
Nici n-am pătruns cu taină-n asfinţituri
Că-n creştet cornul patimii se-nfige
Şi taurul cel crud tânjea să strige
Grăbind să prindă umbra-n aspre nituri.
Venea dorinţa ochii să-mi irige
La flacăra suită de chibrituri,
Ca-ntr-o poveste din ştiute mituri.
Pulsează aprig sângele şi frige.
Iar fructul cărnii zbuciumat se coace,
Zideşte blând sălaş din temelii,
Mai înainte de-a-nvăţa să joace
Pe focul viu răpit din pirostrii.
De-atâtea mii de clipe lungi încoace
Îmi urc trufia poftei în vecii.
("Casa fără ziduri, Sonete 2", Arania, 2006)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu