marți, 15 decembrie 2020

ADRIAN MUNTEANU - Sonetoterapie 275 - Pasul tăcut


SONETOTERAPIE 275
- text și interpretarea autorului -

 PS. Iertare pentru voce. Ea se reface mai greu.

 

 

PASUL TĂCUT

 

 

Pasul tăcut. Un orizont de pară

Pe care-l văd, chiar de îmi e departe.

Un ochi pierdut în căutări deşarte,

Iubirea pusă grabnic să tresară.

 

Ţăndări căzând din stele ritmic sparte

Pe via mea cu boaba-n veci amară

Îmi sângerează talpa, să mă doară

Umbletul drept ce vechi cărări împarte.

 

Se alungeşte umbra din potire,

Vinul se scurge pe-un plăpând altoi.

Sorb ce-a rămas cu-aceeaşi şovăire

 

Ce-a preschimbat ţărâna în noroi.

Fără de cer şi fără nemurire,

Nici adevăr n-a mai rămas în noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu