SONETOTERAPIE 272
- text și interpretarea autorului -
STĂ LA PICIOARE CÂINELE
antisonet 4
Stă la picioare câinele.Visează.
Un dulăpior pe un perete tace.
Arunc în sobă câteva chiştoace.
Din cerul vânăt, enervant, burează.
Un scăunel lângă perete zace,
Doar mâţa albă mai rămâne trează.
Afară mânzul aţipit nechează,
Lampa azvârle arătări posace.
Ţeava de gaz a-ncremenit pe grindă.
Se-ntinde lent spre zidul din apus.
Nu am covor pe scara dinspre tindă
Şi nu mai ştiu ce-a mai rămas de spus.
A, lângă geam stejaru-i plin de ghindă.
Un ceas mă scoală. Primul fulg s-a pus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu